Parte de partide

    

 Într-o lume prinsă între egoism şi dorinţă de putere, demagogie şi non-personalităţi politice, criză economică şi criză existenţială, a vorbi despre politică nu e decât un hop pe loc. Mai presus de cuvinte sunt faptele, mai jos de fapte sunt oamenii fără de cuvânt, iar la un nivel cu concepţiile sunt valorile.

    Dincolo de vedetismul crizei economice, de filmul documentar „7 aprilie” şi de horoscopul „29 iulie”, stă conştiinţa noastră de tineri, de cetăţeni, de oameni.

    Cunoaştem, dar nu facem nimic; nu cunoaştem, dar nici nu ne dorim – mentalitate ce se lasă uşor manipulată, folosită, violată. Un popor cu mentalitate liber să aleagă între Da sau Da – aceştia suntem. Ne conformăm!?

   Articolul ce urmează nu transmite niciun mesaj politic, e doar o „temă de acasă” şi de gândire pentru mine; e un subiect de lectură pentru cititor şi de căutare pentru un studiu mai aprofundat pentru cei interesaţi de domeniu.

 

 

Între interes şi necesitate

    O societate există atât prin prisma statului şi instituţiilor publice, cât şi prin anumite organizaţii şi instituţii extrateritoriale. Printre acestea, partidele politice sunt cele mai vechi, precum şi cele mai importante.

    Apariţia acestora a fost un moment decisiv în profilarea democraţiei. Democraţia şi partidismul s-au intercondiţionat şi influenţat reciproc.

    Noţiunea de partid provine din latinescul „pars-partis”, ce ar însemna o grupare de oameni constituită în mod voluntar, animaţi de aceleaşi idei, concepţii, interese, scopuri care acţionează în comun în baza unui program, în vederea realizării acestora”.

    Primele forme de partidism le identificăm încă în perioadele sclavagismului şi feudalismului, la popoarele greceşti. Printre cei mai faimoşi oameni politici ai acelor timpuri pot fi menţionaţi Cicero, Catilina, Fraţii Grachus, Pompei şi Cezar.

   Specific „partidelor vechi” era faptul că nu aveau o activitate permanentă, precisă şi clară; existau în baza unor interese particulare sau oculte şi dispăreau dacă îşi atingeau obiectivul sau îl ratau. Mai mult de atât, aceste „partide” nu caracterizau regimurile politice din societăţile de atunci şi nu jucau un rol deosebit în cadrul acestora. În acel context istoric este lesne de înţeles că din viaţa politică erau excluşi sclavii, ţăranii, tinerii şi femeile.

    Cu toate acestea, adevăratele partide politice îşi au originea în societatea modernă. Odată cu capitalismul partidele apar ca fiind instituţii politice organizate, cu un statut clar şi activitate permanentă, la care au acces toate clasele şi categoriile sociale, jucând un rol important în societate.

    Cercetătorii în domeniu conchid faptul că apariţia partidelor politice a fost condiţionată de anumite circumstanţe şi anume:

- lupta antifeudală. În această luptă burghezia avea nevoie de mase largi de oameni care trebuiau organizate şi conduse. Partidele politice au creat condiţiile necesare burgheziei pentru a organiza şi a conduce lupta. Iar clasa feudală se apăra în disputa cu burghezia prin crearea partidelor sale proprii;

- noul sistem de conducere al burgheziei a dus la apariţia partidelor moderne prin prisma noilor valori ce le promova – reprezentativitate, eligibilitate, democraţie;

- multe partide au apărut în scopul realizării unor obiective ale luptelor de eliberare naţională şi de constituire a statului naţional.

 

PartiDEX

    Definirea termenului de partid politic este şi astăzi un subiect de discuţie controversat în diverse domenii şi ştiinţe.

    Astfel găsim diverse idei şi păreri: unii se referă la aspectul instituţional, alţii la cel organizatoric, funcţii sau rolul social al partidelor. Partidul politic este identificat adeseori cu puterea. De exemplu Max Weber considera că partidul e „o asociaţie de oameni liberi, voluntar constituită, necesară societăţii cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale”. Weber se referea deci mai puţin la esenţa socio-culturală a partidelor.

     Mai târziu, partidul politic era definit prin prisma rolului şi funcţiilor sale, în special se lua în vizor latura puterii.

    O definiţie amplă a partidului politic o găsim la Sigmund Neumann care zice că „partidul politic este organizaţia închegată a forţelor politice active ale societăţii, preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale. El reprezintă acea verigă mare care leagă forţele sociale şi ideologiile de instituţiile guvernamentale oficiale şi le angajează în activitatea politică într-un cadru mai larg al comunităţii politice”.

    Românul Petre S. Negulescu considera partidele politice „curente mai mult sau mai puţin puternice ale opiniei publice”.

   Dimitrie Gusti vede partidul politic „o asociaţie liberă de cetăţeni uniţi în mod permanent prin interese şi idei comune, de caracter general, asociaţie ce urmăreşte, în plină lumină publică, a ajunge la putere de guvernare, pentru realizarea unui ideal etic şi social. Ideea pentru a avea puterea este întotdeauna întovărăşită de un interes, iar interesul nu se poate satisface fără idee”.

 

Part-ID online

    Am studiat un pic site-urile oficiale ale partidelor din topul politic de la noi. Am încercat să le identific valorile în baza cărora au apărut şi activează. Cel mai vădit sunt prezentate de AMN, în timp ce PCRM doar menţionează termenul „valori”, fără nicio paranteză.

    !!! Ordinea în care sunt prezentate partidele mai jos nu ţin de preferinţele autorului; e doar o aranjare alfabetică.

Testul AMN

    „Proiectul nostru se bazează pe valorile fundamentale, care inspira si dirijează angajamentele noastre : Libertatea, Responsabilitatea, Solidaritatea, Naţiunea Noastră, Europa.

    Libertatea: Ea este valoarea esenţială care permite la fiecare de a imagina,de a acţiona şi de a crea.

    Responsabilitate: A fi liber, înseamnă a fi responsabil.

   Solidaritatea: Coeziunea sociala este bazată pe solidaritate.

    Naţiunea Noastră: Ea este bogată de o istorie de care suntem mândri şi care a accentuat dorinţa noastră de a locui împreună.

    Europa: Europa este fructul unei dorinţe comune ce trebuie urmărit şi realizat.

   Omul politic trebuie să îşi regăsească funcţia sa esenţială de mediator: să asculte, să înţeleagă, să participe. Mai sus de interesul particular, omul politic trebuie să degajeze o viziune a interesului general fără de care legătura socială dispare”. (www.amn.md)

 

PC- made in -RM

   „Partidul Comuniştilor a demonstrat că Moldova şi poporul ei sânt capabili să rupă izolarea internaţională şi să menţină direcţia integrării europene. A demonstrat că politica echităţii sociale, politica investiţiilor în om – în învăţământ, în medicină, în ştiinţă, în cultură – poate avea rezultate pragmatice, poate deveni baza dezvoltării.

   Partidul Comuniştilor a reuşit să creeze condiţii favorabile pentru mediul de afaceri, pentru atragerea investiţiilor interne şi externe, precum şi să valorifice aceste condiţii. A reuşit să contracareze criminalitatea organizată, să submineze bazele corupţiei şi protecţionismului, să protejeze mediul de afaceri de samovolnicia birocraţilor.

   Partidul Comuniştilor a demonstrat că renaşterea valorilor spirituale şi culturale ale poporului moldovenesc reprezintă elemente indispensabile şi importante a construcţiei statale. A demonstrat că este singura formaţiune capabilă să unească în jurul scopurilor, valorilor şi principiilor sale pe cei mai competenţi şi responsabili politicieni, cei mai activi tineri, formând o echipă modernă şi organizată de tovarăşi de idei.

   Partidul Comuniştilor a demonstrat că în Moldova există un partid al statului moldovenesc, care promovează interesele lui de perspectivă, independenţa şi unitatea poporului lui.

   Suntem convinşi că, în condiţiile create, doar PCRM este în stare să unifice toate forţele ţării pentru a continua construcţia activă şi a transpune în realitate programul renovărilor”. (www.pcrm.md)

 

PeLe’s goal

   „Politica economică a PL este politica promovării valorilor liberale, valori care sunt fundamentul statului de drept şi al economiei de piaţă. Acestea sunt: libertatea individuală; respectul faţă de individ şi familia sa; egalitatea şanselor; proprietatea privată; piaţa liberă concurenţială; spiritul întreprinzător; coeziunea economică şi socială; statul minimal, partener al sectorului privat în dezvoltarea economică; alocarea descentralizată a majorităţii resurselor; libertatea schimburilor economice şi culturale între statele care respectă drepturile fundamentale ale omului.

   În concepţia liberală, statul, individul şi comunităţile locale se întăresc pe măsura circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalului, valorilor culturale şi a persoanelor, într-un spaţiu politic şi geografic cât mai larg, dar în care se asigură protecţia drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Numai respectând aceste valori, Republica Moldova se va putea integra în structurile Uniunii Europene şi NATO”. (www.pl.md)

 

Peace, vLaD Man

   „Valorile se referă la libertate, egalitate, responsabilitate, individualism şi solidaritate, care îşi găsesc expresia şi în principii, cum ar fi supremaţia legii, caracterul democratic al guvernării, performanţa clasei politice, economia de piaţă liberă. […] Natura prescriptibilă a valorilor nu trebuie să conducă la concluzii cinice că moralitatea este inutilă în politică. […]

   PLDM îşi face publică intenţia de a colabora cu toate forţele de orientare democratică, cu excepţia partidelor de orientare nazistă, comunistă, xenofobă, şovină şi antisemită.

   Convingerea fermă a PLDM e că autoidentificarea etnică, lingvistică, religioasă sau de altă natură a persoanei reprezintă alegerea individuală şi imixtiunea statului în acest proces este ilegală prin definiţie. În acelaşi timp, libertatea de autoidentificare nu presupune şi răsturnarea unor adevăruri ştiinţifice, cum ar fi limba română, vorbită pe teritoriul Republicii Moldova”. (www.pldm.md)

 

MAXIME:

    „Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum” (Winston Churchill)

   „Orice om conştient are obligaţia de a face politică” (Emil Simandan)

   „Votul este mai puternic decât glonţul” (Abraham Lincoln)